Ce este falsul alimentar
Se consideră că un aliment este falsificat dacă:
– orice constituent valoros a fost parţial sau total eliminat din formula originală;
– orice substanţă a fost substituită parţial sau total;
– orice defect a fost ascuns, în orice manieră;
– orice substanţă a fost adăugată, amestecată sau ambalată pentru a mări volumul sau greutatea şi a reduce calitatea;
– se utilizează ingrediente şi aditivi neadmişi sau în doze mai mari decât cele reglementate;
– produsul este aranjat să pară a fi mai bun sau mai valoros decât este în realitate.
Din cele 317 E-uri utilizate în Uniunea Europeană şi, implicit, în România, doar aproximativ 100 sunt considerate inofensive.
Ba mai mult, o parte din chimicalele toxice provin din ambalajul unor produse considerate bune, iar pentru altele suntem vinovaţi noi înşine, pentru că acestea rezultă din modul în care preparăm mâncarea.
Prin prăjire la temperaturi mari, în carne se produc substanţe toxice. Prin prepararea la temperaturi înalte a alimentelor bogate în proteine (carnea) sau a legumelor bogate în carbohidraţi (pâinea, cartofii etc.), ia naştere acrilamida. Specialiştii spun că această substanţă este neurotoxică şi cancerigenă. Nici grătarele făcute prin prăjirea cărnii direct deasupra focului nu sunt sănătoase, susţin nutriţioniştii. Prin arderea grăsimilor se produc dioxine care, pe termen scurt, dau leziuni cutanate, iar pe termen lung determină slăbirea sistemului imunitar şi afectează glandele endocrine şi sistemul nervos.
Unele tipuri de cafea conţin o substanţă toxică produsă în timpul metabolismului unor ciuperci microscopice sau unor mucegaiuri, numită ochratoxina A. Această substanţă se regăseşte în special pe boabele verzi, păstrate în condiţii improprii si care nu este distrusa prin prăjirea boabelor.