Blogosfera cea de toate zilele


Și câteodată mă apucă așa un dor să scriu despre vrute și nevrute, despre junghiuri în coaste și lume hapsână, despre minciunile virtuale și îmbrățișări de ochii lumii.

Cum poți tu să susții sus și tare că nu îți place intriga, că îți repugnă bârfa când tu nu faci decât să creezi valuri de comentarii răutăcioase și să întreții ciclul “vorbești despre mine, vorbesc și eu despre tine”?! Dacă vrei să spui lucrurilor pe nume, așa cum te lauzi în fiecare postare menită să atace atacatorii tăi din online, atunci zi-le direct. Face to face, printr-un mesaj privat sau direct pe wall. Numai zi-le!

Nu-ți mai bombarda cititorii cu bad karma, nu îți mai transforma wall-ul într-un loc de “bârfă despre bârfă”. Dacă te încălzește cu ceva, nu te mai citesc deci nu e nevoie să îmi oferi sfatul clasic “dacă nu îți place mergi mai departe” (s-a întâmplat să mă împiedic și să dau peste postarea ta). Recunosc, te urmăream la început, dar ce e mult strică. Mă refer la multă prostie. Toți avem lacune, dar măcar știm să folosim opțiunea de search din google dacă nu cunoaștem toate cuvintele, sau apelăm la varianta mai old school – DEX-ul. Mi se pare penibil să te consideri blogger, să afirmi că lucrezi în acest domeniu, dar să greșești cele mai simple cuvinte. Nu posta fără să te verifici; it’s not cool, dude!

Eu personal nu prea văd rostul scuzelor de genul: “mă grăbeam”, “eram pe mobil”, “a luat foc casa” etc. Grow up and be responsible for the shit (literally, the shit) you write! Și eu gresesc la prima ciornă, apoi verific, apoi îi dau unei prietene (DEX pe 2 picioare cum îmi place să o numesc) și abia apoi postez. Și tot îmi mai lipsește câte o litieră, sau le inversez între ele. Dar sunt puține și nu atât de evidente cum ar fi o frază fără predicat sau un paragraf fără logică. Măcar eu nu sunt o blogariță intens mediatizată sau PR-iță sau mai știu eu ce Dr. în comunicare😐

Revenind la bârfa suculentă: mă termină psihic când un oarecare comentează la o postare, menită să evoce comportamentul deplorabil al concurentei și autoarea nu înțelege ironia acestuia. Really??! “I don’t care about what people talk behind my back until they speak the truth” înseamnă că ce ai realizat tu prin postarea anterioară a fost să demonstrezi că de fapt pentru tine contează părerea lor, pentru că într-o oarecare măsură are legatura cu realitatea pe care poate vrei să o ignori. Pe românește: adevărul doare. 
image

De ce nu îți zic asta în față?! Pentru că m-aş antrena într-o polemică interminabilă cu o persoană care nu acceptă că poate greși, oricât de uman ar fi acest lucru. Pentru că ți-aş face trafic, reclamă, call it whatever you want. Și, sincer, nu aș vrea. Pentru că recunosc o luptă pierdută dinainte de a începe și nu sunt un Don Quijote al blogosferei. Pentru că morile de vânt nu mă atrag, sunt doar niște zgomote în depărtare, care rar de tot îmi distrag atenția, dar nu destul încât să mă abat de la traseul meu pentru a le acorda mai multă importanță decât merită.

Și în încheiere: femeile bârfesc, blogărițele și mai mult, iar dacă chiar vrei să fii așa zen cum declari în repetate rânduri, fi tu prima care ignoră vorbele rele, întoarce tu celălalt obraz, ia-o de la capăt cu fruntea sus! Dar gândește la rece, orice bârfă are un sâmbure de adevăr.

Speak your mind !

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s